(o: (o: (o: (o: (o: (o: (o: (o: (o: | :o) :o) :o) :o) :o) :o) :o) :o) :o)

UMOR DIN VALE,
"O inimă veselă este un bun leac..." (Proverbe 17:22)

(o: (o: (o: (o: (o: (o: (o: (o: (o: | :o) :o) :o) :o) :o) :o) :o) :o) :o)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
"Te laud Tată, Doamne al cerului si al păm?ntului pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei ?ntelepti si priceputi si le-ai descoperit pruncilor."
"Adevărat vă spun că dacă nu vă veti ?ntoarce la Dumnezeu si nu vă veti face ca niste copilasi, cu nici un chip nu veti intra ?n ?mpărătia cerurilor. De aceea oricine se va smeri ca acest copilas va fi cel mai mare ?n ?mpărătia cerurilor. Si oricine va primi un copilas ca acesta ?n Numele Meu Mă primeste pe Mine."
"Lăsati copilasii să vină la Mine si nu-i opriti, căci ?mpărătia cerurilor este a celor ca ei." (Matei 11:25-26, 18:3-5, 19:14)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Dumnezeu S-a folosit adesea de copiii nostri ca să-Si reverse binecuv?ntările peste noi. Nu de putine ori a folosit o victorie sau o greseală a noastră ca părinti pentru a ne ajuta să ?ntelegem mai mult si mai bine relatia pe care o avem cu El. ?n clipe de m?ndrie părintească ne-a amintit adesea c?te-o faptă minoră pe care am făcut-o, lăs?ndu-ne să pricepem m?ndria pe care a simtit-o la primele noastre ?ncercări, desi adesea sovăielnice, de a-L urma. Iar ?n clipe c?nd ne-am simtit frustrati ca părinti si parcă ne venea să urlăm de durere, ne-a lăsat să ?ntrezărim frustrarea pe care a simtit-o si El din cauza noastră, c?nd am actionat ca niste copii ?ndărătnici. El nu foloseste evenimentele din viata noastră numai ca să ne dezvăluie mai multe despre rolul Său ca Tată al nostru, ci si ca să ne ?nvete mai multe despre rolul nostru ?n calitate de copii ai Săi.
Ca un mod de celebrare a acestui rol si de amintire a nenumăratelor binecuv?ntări pe care ni le dă Dumnezeu, alcătuim din c?nd ?n c?nd o editie specială a Umorului din Vale, inspirată ?n ?ntregime de copii. Numim aceste editii "De-ale copiilor". ?n general, este vorba de povestioare hazlii, dar uneori pot fi si articole mai serioase prin care vrem să onorăm copiii "deosebiti". Si care copil nu este deosebit! Sperăm că vă veti bucura citind această editie la fel de mult ca noi c?nd am alcătuit-o. Ne rugăm ca aceste articole să vă amintească putin cum ati fost c?ndva. Tatăl ceresc doreste să regăsim această inocentă copilărească.
Răm?nem copiii Lui ?ncă imperfecti, adăpostiti sub aripile Lui si coplesiti de dragostea Lui.
Steve & Cathy Hall
-_-_-_-_-_-
N-AI CUM SĂ NU-I IUBESTI! (de la Poki'i din Hawaii)
O mamă exasperată de fiul ei care era pus numai pe rele, l-a ?ntrebat ?ntr-o zi: - Cum crezi că vei ajunge ?n Cer? Băiatul s-a g?ndit c?teva clipe, după care i-a spus: - Păi, o să tot ies si-o să tot intru, si-o să tot ies, si-o să tot intru tr?ntind usa, p?nă ce sf. Petru-mi va zice: "Dar hotărăste-te odată, Dylan - ori ?năuntru, ori afară!"
Un băietel e trimis la culcare de tăticul lui. Cinci minute mai t?rziu... - Tati... Taaati... - Ce vrei? - Mi-e sete. ?mi aduci putină apă? - Nu. Trebuia să bei ?nainte de-a intra ?n pat. Cinci minute mai t?rziu: - Taaaaatiii... - CE VREI? - Mi-e SETE! ?mi aduci putină apă? - Ti-am spus o dată: NU! Dacă te mai aud ?ncă o dată, vin la tine si-ti trag o bătaie...!!! Cinci minute mai t?rziu: - TAAAATIIIII... - CE VREI? - C?nd vii să mă bati, ?mi aduci, te rog, si putină apă, că mi-e tare sete!
?ntr-o zi, ?nvătătoarea le citeste elevilor din clasa ?nt?i o poveste despre un puiut năzdrăvan. Ajunsă la pasajul unde puiutul ?ncearcă să-l avertizeze pe fermier de un pericol iminent, ea citeste: "...si puiutul năzdrăvan a alergat la fermier si i-a spus: Cade cerul! Cade cerul!" După care ?nvătătoarea a făcut o pauză si a ?ntrebat clasa: - Si ce credeti voi că a răspuns fermierul? O fetită din prima bancă a ?nceput imediat să-si fluture m?na pe sus: - Eu cred că a exclamat: Uau! Un puisor care vorbeste!
-_-_-_-_-_-
PRESCRIPTIE MEDICALĂ (de pe site-ul de glume al pastorului Tim)
Din cauza unei otite rebele, m-am dus cu fiul meu Casey la pediatru. M-a impresionat răbdarea cu care medicul a vorbit cu fiul meu, explic?ndu-i fiecare manevră din timpul consultatiei. La sf?rsit l-a ?ntrebat: - Voinice, esti alergic la ceva? Casey a dat din cap si i-a soptit ceva la ureche. Z?mbind, pediatrul a scris reteta si mi-a ?ntins-o. Fără să mă uit pe ea, am băgat-o ?n posetă, urm?nd să ne oprim la farmacie. Mai t?rziu, ?n timp ce ne elibera medicamentele, farmacistul a remarcat intoleranta ciudată pe care o prezintă fiul meu. Văz?ndu-mi expresia uimită a fetei, el mi-a arătat eticheta prinsă special de sticluta cu medicamente. După indicatia medicului, pe ea era scris: "A NU SE LUA CU BROCCOLI!"
-_-_-_-_-_-
?NTELEPCIUNEA COPILĂRIEI (trimise de Joe Sitton)
C?nd am intrat cu Billy, nepotul meu, ?n căsuta de vacantă, nu am aprins lumina p?nă ce nu am ?nchis usa ?n urma noastră, si asta ca să nu atragem după noi vreo insectă nesuferită. Cu toate acestea, c?tiva licurici tot au reusit să se strecoare pe l?ngă noi. Observ?ndu-i ?naintea mea, Billy mi-a spus cu glas soptit: - Degeaba, bunicule. T?ntarii-s pe urmele noastre... Si-au făcut rost de lanterne...
Nu stiam dacă nepotica mea recunoaste deja culorile, asa că am vrut să o verific. Am ?nceput să-i arăt diferite lucruri, ?ntreb?nd-o ce culoare au. De fiecare dată mi-a spus culoarea corectă. Mă distra să văd cu c?tă importantă rosteste culorile, asa că am continuat. ?n cele din urmă, nepotica mea s-a ?ndreptat spre usă, rostind cu multă gravitate ?n glas: "Buni, acum cred că ai ?nvătat culorile. ?ncearcă să te descurci si singură!"
După ce si-a culcat copiii, ?nvelindu-i cu grijă si sărut?ndu-i de noapte-bună, o mămică obosită si-a schimbat hainele cu un trening ponosit si o bluză lăbărtată si a ?nceput să se spele pe cap. Auzind că zarva din camera copiilor devine tot mai mare, si-a pierdut răbdarea, si-a ?nfăsurat un prosop ?n jurul capului si a intrat ca o furtună la ei, trimit?ndu-i răstit si amenintător ?napoi ?n paturile lor. Pe c?nd iesea din cameră, l-a auzit pe mezin (3 ani) cu o voce tremur?ndă: "Da ASTA cine-o mai fi fost?"
O mămică ?i povestea fetitei ei cum si-a petrecut copilăria: - Ne dădeam pe gheată ?n spatele casei; scr?nciobul ni l-am făcut dintr-un cauciuc ce at?rna de un copac ?n curtea din fată; vecinii aveau un ponei pe care ?l călăream toată ziua; si culegeam mure sălbatice ?n pădure. Fetita asculta cu ochii larg deschisi de uimire, savur?nd fiecare cuv?nt din gura mamei. ?n cele din urmă a exclamat: - Uau, mami! De ce nu te-am cunoscut eu mai devreme!!!